Results 1 to 3 of 3

Thread: Polemice din Romania

  1. #1
    RO-minatress Trinity's Avatar
    Join Date
    03-03-2005
    Location
    Near by Zyon
    Posts
    2,572
    Uploads
    443

    Polemice din Romania

    Relatarea unui roman care traieste in Occident-SUA

    De criză, de dor și de fițe mi-a venit ideea să tai porc de Crăciun, cum se făcea pe timpuri la mine la țară. Bine, ai mei nu īl tăiau de Crăciun, ci īnainte de Sfāntul Andrei, noi nemaiavīnd răbdare și nici prea multe prin cămară să-l putem păsui pīnă la Ignat.
    După ce mi-am ascuțit cuțitele pe gresia de la baie și am procurat doi baloți de paie, decorativi, uitați de un vecin īn fața casei īncă de la Halloween, m-am pus să caut porc. Prima dată am dat anunț pe internet că doresc să achiziționez, pentru sacrificare, animal de talie medie, pīnă īn 150 de kilograme, dar nu mi-a răspuns nimeni, īn afară de un sonat care mi-a zis că-i plac ideile mele și, dacă vreau, putem să sacrificăm īmpreună, mai mulți! Eu cred că toți nebunii au fugit din lume și s-au ascuns pe internet! Dar divaghez!
    Cīnd mi-am īntrebat colegii la serviciu dacă știu pe undeva un porc viu, au devenit foarte curioși că ce vreau să fac cu el, că e mare de pet, că face mizerie multă. Cīnd le-am spus că vreau să-l tai, au făcut ochii cīt cepele și m-au luat la rost că de ce. Ca să-l mănīnc, de-aia, le-am răspuns, moment īn care și ultimele rămășițe de simpatie, toleranță și īnțelegere pe care le aveau pentru mine au dispărut. Cum să omori un animal și să-l manīnci, așa, ca un barbar? Eh, cīnd am văzut eu că ăștia sunt gata să sune la PETA, am īnceput să le descriu īn amănunt operațiunile specifice, insistīnd pe secționarea carotidei și colectarea sīngelui īntr-un lighean, de preferință cu smalțul sărit, ca la mama acasă, īn vederea preparării sīngeretelui și mai ales a borīndăului. N-amștiut eu cum se zice īn engleză la borīndău, la fel cum nu știu nici īn romānește, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sīnge īn loc de apă. Cred că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strīnsese tot compartimentul īn jurul meu, să mă asculte, mă priveau cīnd cu milă, cīnd cu dezgust. Apoi, zic, pīrlim șoriciul cu paie, sau la butelie, dacă stăm la bloc, și tăiem urechile animalului, pe care le consumăm pe loc, cu puțină sare.
    Mai trimisei vreo doi la baie, dar i-am dat īnainte, fiind conștient că un alt moment īn care să mă asculte oamenii cu atīta atenție nu o să mai prind, poate, niciodată. După ce epilăm animalul cu flacăra, continui eu, īl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mīnă, și scoatem organele, pe care le fierbem īmpreună cu capul, īn vederea preparării caltaboșului. Știți, bănuiesc – le-am zis eu degajat –, că pentru caltaboș se folosește intestinul gros, spălat facultativ și opărit īn apă cu ceapă, pentru mascarea miasmelor naturale. S-a plecat cu grupul după fraza asta, și am mai rămas cu vreo trei, cei mai tari de īnger și de stomac, cred, de fapt doi, că unul dintre ei era un coreean care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție.
    Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cīrnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii. Eu zic că au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat să le povestesc cum se fac hot dogii și parizerul pe care le īnfulecă ei la lunch, băgam toată firma-n spital."

    Traiasca globalizarea!

  2. #2
    New Member
    Join Date
    04-01-2012
    Posts
    1
    Uploads
    0

    Re: Polemice din Romania

    off-topic

    Dragi romāni de pretutindeni,

    Cu prilejul „Zilei romānilor de pretutindeni” vă adresez vouă, romānilor
    din lumea īntreagă, calde felicitări, precum şi īndemnul de a păstra īn
    suflet spiritul, cultura şi limba romānească. Doresc să vă felicit şi să
    vă mulţumesc pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea
    comunităţilor şi a ţărilor īn care vă aflaţi, precum şi pentru păstrarea
    şi afirmarea valorilor şi tradiţiilor romāneşti. Din Australia pānă īn
    America de Nord, din Europa şi pānă īn Asia, romānii au ridicat pe
    podiumurile sportului de performanţă drapelul naţional al Romāniei, au
    dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai romānesc şi
    excelează īn orice domeniu activează, făcānd cinste ţării natale.

    Trebuie să ne amintim că suntem romāni īn fiecare zi dăruită nouă de
    Dumnezeu şi să păstrăm vii īn inimile noastre cuvintele lui M.
    Sadoveanu: „Patriotismul nu īnseamnă ura īmpotriva altor neamuri, ci
    datorie către neamul nostru; nu īnseamnă pretenţia că suntem cel mai
    vrednic popor din lume, ci īndemnul să devenim un popor vrednic.”

    Doresc să vă felicit, de asemenea, şi cu ocazia „Zilei Naţionale a
    Romāniei”. Avem datoria de a păstra vie şi a cinsti amintirea celor ce
    au luptat pentru unitatea şi libertatea poporului, precum şi de a privi
    spre viitor cu optimismul, curajul şi īncrederea cu care au făcut-o şi
    strămoşii noştri, de la cei căzuţi pe cāmpul de luptă, pānă la cei care
    au pierit īn inumanele īnchisori comuniste.

    Cu aceste ocazii, transmit romānilor de pretutindeni cele mai bune
    gānduri şi urări de sănătate, fericire şi succes. Fie ca Dumnezeu să
    binecuvānteze Romānia şi pe romāni, oriunde s-ar afla ei.

    La Mulţi Ani Romānia!
    La Mulţi Ani romāni de pretutindeni!

    Birou Senatorial Viorel Badea
    Senator Pentru romanii din Europa si Asia
    Membru al Delegatiei Permanente a Parlamentului Romaniei la APCE
    Presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni
    Tel/Fax: 0213101911 http://www.badeaviorel.ro/



    Dragă Domnule Senator Viorel Badea, Sīnt și eu unul dintre „romānii de pretutindeni” care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu știam, „Zilei romānilor de pretutindeni”. Vă mulțumesc pentru caldele urări și īndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sīnt exagerate īn ce mă privește pe mine, unul din romānii de pretutindeni cărora vă adresați. Nu am adus nici o „contribuție” comunității care a binevoit să mă primească (īn afară de cīteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile romānești”, nu practic sport de performanță sub drapelul țării, iar singurul domeniu īn care „excelez” deocamdată este livrarea de mīncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orășel scoțian. Alta ar fi fost īnsă situația dacă mi-ați fi scris, dvs. sau unul dintre numeroșii dvs. colegi din Parlament, acum șase luni, cīnd īncă nu eram un romān „de pretutindeni”, ci un romān de la mine de-acasă, mai exact din Iași.
    Aș fi putut să vă răspund că sīnt cercetător științific la Universitatea Al. I. Cuza și că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima ediție critică a celei mai vechi Biblii romānești (știați că sīntem ultimul neam din Europa care īncă nu are prima sa Biblie īntr-o ediție critică?). M-aș fi mīndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanță sub drapelul țării, cum spuneți, și m-aș fi lăudat că am dus și eu puțin din „graiul țării” mele pe la Paris și Geneva, sau că mi-am petrecut șapte ani printre vechile manuscrise romānești, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-ați scris, nici eu nu v-am răspuns. Așa merg lucrurile, cum s-ar spune. Dar de ce īmi scrieți tocmai acum, cīnd mi-am luat lumea īn cap, īmpreună cu ai mei, și ne-am alăturat și noi „romānilor de pretutindeni” care īși caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o īn țară? Ca să īmi arătați că vă pasă? Dacă vă pasă atīt de mult de „valorile și tradițiile romānești”, de ce nu mi-ați scris, dvs. sau colegii dvs., pe cīnd eram īn țară? De ce nu m-ați īntrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu și colegele mele, tineri doctori īn filologie și slujbași ai culturii romāne pentru care suspinați acum? V-aș fi rugat atunci, dacă știam că vă interesează atīt de mult istoria neamului, să faceți ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente. V-aș fi chemat la Iași să vedeți cum trăiește de pe o zi pe alta un antrenor de performanță, pentru care s-a cīntat imnul Romāniei la Berlin, și cum niște copii devotați se antrenează să devină campioni pe podelele roase și pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins īncă o campanie electorală. V-aș fi dus prin oraș și v-aș fi arătat Filarmonica ieșeană, care de zece ani stă să se prăbușească sub schele, și Teatrul Național, mutat īntr-un cub de carton. Și la urma urmei, dacă tot invocați acum cuvintele lui Sadoveanu și īndemnul „să devenim un popor vrednic”, v-aș fi spus că de douăzeci de ani mă simt, īn fiecare zi, mințit, furat și umilit īn țara mea.

    Și că am obosit să devin „vrednic” printre șmecheri, canalii politice și „băieți deștepți”.
    Dar, repet, nici dvs. nu m-ați īntrebat, nici eu nu v-am răspuns. Și atunci, de ce m-ați găsit tocmai acum? Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiți pe emigranții romāni cu ocazia unei așa-zise „zile a romānilor de pretutindeni”. Nu poate fi o sărbătoare o zi a romānilor „de pretutindeni”, există doar o singură zi a romānilor și a Romāniei din care găștile politice care s-au succedat ne-au īmpins, pe mine și pe alte milioane de compatrioți, să ne luăm lumea īn cap, să ne lăsăm īn urmă limba, părinții și prietenii și să ne căutăm pe aiurea pīinea și dreptatea. Ce sărbătoare vedeți īn asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărțite, pentru frații și prietenii lăsați īn urmă, sau pentru acei „romāni de pretutindeni” ai căror copii s-au spīnzurat īn țară de dorul lor. Și, īn general, nu există sărbători adevărate cīnd te afli „pretutindeni”, ci doar acasă. Iertați-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiți dvs. de „valorile romānești”. Ocupați-vă de ele īn țară, acolo unde „cultura și valorile romānești” sīnt lăsate īn paragină. Și v-aș mai ruga ceva. Sīnteți totuși un reprezentant al clasei politice romānești. Aveți decența de a nu amesteca īn gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului”.
    Īn Franța am cunoscut un om care și-a pierdut o mīnă īn masacrul de la Otopeni, īn decembrie ’89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generoși. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist īn care sīnt amintiți eroii din decembrie ’89. Altfel, o duce bine (īn curīnd, īl veți putea vedea și auzi īntr-un documentar tv despre Revoluție, apropo, nu-i așa, de cei care „fac cinste țării natale”). La sfīrșit, aș vrea să vă asigur că nu mi-e rușine că sīnt romān. Așa mi-am īnvățat și fetele, să nu le fie rușine să spună de unde vin. Singurele momente īn care mi-e rușine că-s romān sīnt atunci cīnd politicienii īmi vorbesc despre Romānia. Īn gura lor, Romānia pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-aș cere să păstraţi măcar distanța tăcerii?


  3. #3
    New Member
    Join Date
    05-03-2006
    Location
    Austria
    Posts
    2
    Uploads
    0

    Re: Polemice din Romania

    Quote Originally Posted by Trinity View Post
    Relatarea unui roman care traieste in Occident-SUA

    De criză, de dor și de fițe mi-a venit ideea să tai porc de Crăciun, cum se făcea pe timpuri la mine la țară. Bine, ai mei nu īl tăiau de Crăciun, ci īnainte de Sfāntul Andrei, noi nemaiavīnd răbdare și nici prea multe prin cămară să-l putem păsui pīnă la Ignat.
    După ce mi-am ascuțit cuțitele pe gresia de la baie și am procurat doi baloți de paie, decorativi, uitați de un vecin īn fața casei īncă de la Halloween, m-am pus să caut porc. Prima dată am dat anunț pe internet că doresc să achiziționez, pentru sacrificare, animal de talie medie, pīnă īn 150 de kilograme, dar nu mi-a răspuns nimeni, īn afară de un sonat care mi-a zis că-i plac ideile mele și, dacă vreau, putem să sacrificăm īmpreună, mai mulți! Eu cred că toți nebunii au fugit din lume și s-au ascuns pe internet! Dar divaghez!
    Cīnd mi-am īntrebat colegii la serviciu dacă știu pe undeva un porc viu, au devenit foarte curioși că ce vreau să fac cu el, că e mare de pet, că face mizerie multă. Cīnd le-am spus că vreau să-l tai, au făcut ochii cīt cepele și m-au luat la rost că de ce. Ca să-l mănīnc, de-aia, le-am răspuns, moment īn care și ultimele rămășițe de simpatie, toleranță și īnțelegere pe care le aveau pentru mine au dispărut. Cum să omori un animal și să-l manīnci, așa, ca un barbar? Eh, cīnd am văzut eu că ăștia sunt gata să sune la PETA, am īnceput să le descriu īn amănunt operațiunile specifice, insistīnd pe secționarea carotidei și colectarea sīngelui īntr-un lighean, de preferință cu smalțul sărit, ca la mama acasă, īn vederea preparării sīngeretelui și mai ales a borīndăului. N-amștiut eu cum se zice īn engleză la borīndău, la fel cum nu știu nici īn romānește, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sīnge īn loc de apă. Cred că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strīnsese tot compartimentul īn jurul meu, să mă asculte, mă priveau cīnd cu milă, cīnd cu dezgust. Apoi, zic, pīrlim șoriciul cu paie, sau la butelie, dacă stăm la bloc, și tăiem urechile animalului, pe care le consumăm pe loc, cu puțină sare.
    Mai trimisei vreo doi la baie, dar i-am dat īnainte, fiind conștient că un alt moment īn care să mă asculte oamenii cu atīta atenție nu o să mai prind, poate, niciodată. După ce epilăm animalul cu flacăra, continui eu, īl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mīnă, și scoatem organele, pe care le fierbem īmpreună cu capul, īn vederea preparării caltaboșului. Știți, bănuiesc – le-am zis eu degajat –, că pentru caltaboș se folosește intestinul gros, spălat facultativ și opărit īn apă cu ceapă, pentru mascarea miasmelor naturale. S-a plecat cu grupul după fraza asta, și am mai rămas cu vreo trei, cei mai tari de īnger și de stomac, cred, de fapt doi, că unul dintre ei era un coreean care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție.
    Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cīrnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii. Eu zic că au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat să le povestesc cum se fac hot dogii și parizerul pe care le īnfulecă ei la lunch, băgam toată firma-n spital."

    Traiasca globalizarea!
    Man esti tarreee! M-am dat pe spate si eu si nevasta avem inca lacrimi.....

Similar Threads

  1. TDF and SES eye Romania
    By OnePiece in forum Daily Satellite TV News
    Replies: 0
    Last Post: 05-10-2011, 15:23:12
  2. More DTH for Romania
    By OnePiece in forum Daily Satellite TV News
    Replies: 0
    Last Post: 08-06-2011, 12:59:28
  3. HD Suisse,Hd+,TVR HD,UPC Romania,DigiTv Romania as locals.
    By parpaneata in forum CCcam Exchange: Local
    Replies: 1
    Last Post: 04-04-2011, 16:45:00
  4. Ubuntu server with 2 local : UPC Romania and FOCUS SAT Romania
    By bmihai47 in forum CCcam Exchange: Local
    Replies: 4
    Last Post: 02-12-2009, 11:48:12
  5. Rsc1 Romania Rsc2 Romania Rsc3 Protv In
    By miran in forum English (UK)
    Replies: 0
    Last Post: 12-12-2005, 06:46:03

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •